Ca orice om serios de pe vremea ilustrului conducator (acum ingropat), tata avea o Dacie 1310. Dacie pe care a tinut-o multi ani dupa Revolutie pentru ca inca mai mergea.
Intr-o zi de weekend (sa fi avut vreo 10 sau 12 ani, nu mai stiu exact) ma plimbam cu gasca de prieteni pe langa bloc. La un moment dat se apuca unu si povesteste cum i-au furat lui ta-su tot din portbagaj, deschizandu-l fara ustensile, doar cu mainile. Eu incep sa ma contrazic cu el, ca nu exista, ca nu se poate, ca n-ai cum sa deschizi un portbagaj doar cu mainile. Ala se jura pe tot neamul ca asa a fost.
Ca sa-i demonstrez ca eu am dreptate ii zic sa mergem la masina lui taica-miu ca e in parcare. Zis si facut. Mergem noi si ma apuc sa trag de portbagaj. Si trag si trag si ma opintesc pana cand…se deschide portbagajul. Am inlemnit. Ala era fericit nevoie mare ca a avut dreptate. Eu eram cacat pe mine, da’ zic lasa ca-l inchid si rezolvam. Dau sa-l inchid, la dracu, nu se-nchidea. Ma apuc, trantesc cu el, ne suim 3 insi pe el, doar doar s-o inchide nenorocitul. Nimic. Transpiratii, morti, raniti, tot tacamul. Cacatul de clema care tinea incuietoarea era din plastic. Plastic care, la insistentele mele, a cedat.
Ce fac ca ma omoara tata. Las ca vad eu cum o scot. Le zic alora “Stati de paza ca ma duc sa-i zic lui tata. Daca va miscati de langa masina va ia mama dracu’!” si urc.
Ajung in casa, tata era in bucatarie il medita pe un nepot de var de-al maica-mii (complicat). Tata nu e profesor dar matematica si fizica sunt ale lui. Ala trebuia sa dea la liceu si era muci la mate. Si l-a rugat pe taica-miu sa-l mediteze. In fine. Urc, ma duc in bucatarie si zic:
– Tata, ti-a rupt unu’ portbagajul.
– Cine?
– Nu stiu ca nu l-am vazut. Ma plimbam cu baietii si l-am vazut deschis. Am incercat sa-l inchid si nu a mers.
Dispare tata val-vartej, in 3 secunde era jos. Eu banuind ca pana la urma o sa afle ce si cum, ma bag la somn gandindu-ma ca si daca afla ca l-am rupt eu nu o sa vina sa-mi rupa capul daca dorm (ca ar fi inuman sa-l scoli pe om din somn si sa-l iei la omor, orice ar fi facut).
Maica-mea s-a uitat mai ciudat (eu sa ma duc la somn singur, la 10 – 12 ani, ziua in amiaza mare, in weekend; niciodata) dar nu a apucat sa zica nimic ca am bagat textul cu nu ma simt bine, ma doare capul, splina, tot.
Cand s-a intors tata in casa eu eram in pat. Nu dormeam, doar ma faceam. Tata a deschis usa la mine la camera, s-a uitat ca dorm (chipurile) si dupa cum am judecat mai devreme, a plecat. Cel putin pentru moment. Cum nu dormeam il aud spunandu-i maica-mii:
– Am aflat cine a rupt portbagajul.
– Cine? intreaba mama
– Fi-tu.
Zic, gata, am belit-o. Cum nu puteam sa dorm pana la 18 ani (desi mi-as fi dorit), cand nu mai putea tata sa ma bata, a venit momentul sa ma trezesc, ca pana la urma adormisem (asteptarea te omoara). Tata era in pragul usii:
– Cine ziceai ca a rupt portbagajul?
N-am mai apucat sa raspund. Cum fapta fusese consumata si omorul luat, acuma ma concentram sa aflu care dintre cacanarii pe care-i lasasem sa pazeasca masina m-a dat in gat. Cu prima ocazie, am iesit afara si m-am dus glont la ei:
– Ba care m-ati dat in gat, ca va omor?
Aia se jurau si pe fratii nenascuti ca ei n-au zis nimic. Si aveau dreptate. Am aflat, in final, ca turnatorul fusese un mos nenorocit, vecin cu noi, care avea boala pe mine. Ala ma vazuse cum am rupt portbagajul si cand l-a vazut pe tata la masina, s-a dus si i-a spus.
Evident fapta nu a ramas nerasplatita.
Alex Vasiu 